Jurnalista Natalia Morari a fost oprită din nou la frontiera Federaţiei Ruse

Reprezentanţii Serviciul vamal al Federaţiei Ruse i-au interzis, astăzi, pentru a doua oară, jurnalistei din Republica Moldova, Natalia Morari, care lucrează în calitate de reporter la publicaţia „The New Times” din Moscova, să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse, informează AP FLUX.    Jurnalista intenţiona să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse deja în calitate de soţie a unui cetăţean rus, însă vameşii i-au interzis, şi de această dată, să treacă frontiera.

    Natalia Morari, care este cetăţean al Republicii Moldova, a declarat, citată de presa rusă că, în momentul anunţării interdicţiei în aeroport, vameşii nu i-au prezentat niciun document. „Reprezentantul Serviciului vamal mi-a spus că-mi este interzis accesul pe teritoriul Rusiei conform legii federale cu privire la intrările în Rusia şi ieşirile de pe teritoriul federal. În acelaşi timp, nu am primit niciun document care ar confirma această interdicţie”, a declarat Natalia Morari.

    Jurnalista de la „The New Times” a zburat în Moscova deja fiind căsătorită legal cu un cetăţean al Federaţiei Ruse, corespondent la aceeaşi publicaţie, Ilia Barabanov. Natalia Morari a precizat că vameşii i-au propus să se întoarcă în Chişinău, însă ea a refuzat.

    Reamintim că, la mijlocul lunii decembrie 2007, jurnalista Natalia Morari în momentul în care se întorcea dintr-o deplasare din Israel a fost reţinută de către vameşii ruşi în aeroportul „Domodedovo” din Moscova. Vameşii au anunţat-o că prezenţa ei pe teritoriul Rusiei este nedorită şi că decizia în acest sens a parvenit din partea biroului central al FSB. La fel ca şi acum, reporterului nu i-a fost prezentat niciun act în care să fie menţionat că accesul ei pe teritoriul Federaţiei Ruse este interzis şi nu i-au prezentat nicio explicaţie care să justifice interdicţia.

    Între timp, reprezentanţii redacţiei „The New Times” au declarat că jurnalista este persecutată din motive politice, mai informează AP FLUX.

Mai mulţi ziarişti au fost scoşi cu forţa din incinta BNM de către şefa serviciului de presă şi agenţii de pază ai acestei instituţii de stat

Reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au interzis astăzi mai multor ziarişti de la diferite agenţii de presă, ziare, posturi de televiziune şi radio să asiste la şedinţa în care a fost prezentat raportul de activitate a băncii pentru anul 2007, informează AP FLUX.

Şefa Serviciului de presă al BNM, Rodica Teleucă, le-a spus ziariştilor „nedoriţi” să părăsească incinta instituţiei, solicitând reprezentanţilor din pază să-i scoată afară cu forţa pe reprezentanţii presei incluşi în „lista neagră” pe care a întocmit-o în prealabil. În această listă a fost inclus şi un reprezentant al ambasadei SUA în Moldova.

Astfel, BNM se înscrie în lista instituţiilor de stat din Republica Moldova care nu au îndeplinit prevederile Planului de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, potrivit căruia autorităţile statului trebuie să asigure accesul liber la informaţie şi transparenţa instituţiilor de stat. De asemenea, prin comportamentul său, şefa Serviciului de presă al BNM, Rodica Teleucă, precum şi agenţii de pază ai băncii, au încălcat, în mod flagrant, prevederile articolului 20 din Legea presei, potrivit căruia jurnalistul are dreptul să obţină şi să difuzeze informaţii şi să fie primit în audienţă de persoane oficiale, să facă imprimări audiovizuale şi să fotografieze. Prin motivul pe care l-a invocat în momentul în care i-a dat afară pe ziarişti din incinta BNM, Rodica Teleucă a încălcat şi prevederea din acelaşi articol, potrivit căreia statul garantează apărarea onoarei şi demnităţii jurnalistului. Or, calificându-i incompetenţi pe mai mult de zece ziarişti, Rodica Teleucă i-a ofensat şi le-a lezat onoarea şi demnitatea profesională.

De menţionat că, în articolul 26 al aceleiaşi legi, este prevăzută răspunderea persoanelor oficiale pentru zădărnicirea activităţii profesionale legitime a jurnalistului, prin refuzul neîntemeiat de acreditare.

Deoarece printre reporterii incluşi în „lista neagră” a Rodicăi Teleucă a fost inclus şi reprezentantul GP FLUX, solicităm organizaţiilor de specialitate, celor pentru protecţia drepturilor omului, ambasadelor şi instituţiilor internaţionale acreditate în Moldova, să condamne acest gest imoral al reprezentanţilor BNM.

Patru din zece părinţi din Moldova recunosc că îşi bat propriii copii

Deşi legislaţia Republicii Moldova interzice aplicarea tratamentelor inumane faţă de copii, violenţa manifestată împotriva copiilor este un fenomen destul de răspândit atât în familie, cât şi în scoală.

    Potrivit unui studiu, 25 la sută din copiii chestionaţi susţin că sunt bătuţi de propriii părinţi, iar 13 la sută au menţionat faptul că profesorii de la şcoală le-au aplicat pedepse corporale. Acest lucru se arată în “Studiul privind violenţa faţă de copii”, lansat pe data de 21 februarie curent. Studiul a fost realizat de către IMAS-inc la comanda Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi a Ministerului Educaţiei şi Tineretului, cu sprijinul reprezentanţei UNICEF în Moldova.

    Studiul arată că 15 la sută din copiii chestionaţi fie că duc lipsă de hrană, fie că simt că nimeni nu are grijă de ei sau duc lipsă de comunicare cu părinţii lor. 20 la sută din copii au declarat că suferă de violenţă verbală, în timp ce 10 procente din părinţi au recunoscut că-şi abuzează copiii emoţional sau psihologic.
Acelaşi studiu a arătat că diferenţa foarte mare între regiunile urbane şi cele rurale, unde se consideră că numărul cazurilor de violenţă faţă de copii este mai mare este, de fapt, un mit. În realitate, între oraşe şi sate, practic, nu există mare diferenţă, la fel ca şi între familiile cu nivele diferite de educaţie şi stare materială.

    În acelaşi timp, jumătate dintre respondenţi, angajaţi ai peste 400 de instituţii ale statului, cum ar fi şcoli, grădiniţe, autorităţi locale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Educaţiei, au declarat că nu cunosc procedurile de înregistrare a cazurilor de violenţă şi, în consecinţă, nu dau dovadă de iniţiativă în acest sens, se arată într-un alt studiu efectuat de către experţii de la Gender-Centru.

    Viceministrul Protecţiei Sociale, a Familiei şi Copilului, Lucia Gavriliţă, consideră că violenţa faţă de copii este o problemă actuală pentru Republica Moldova. „Ne propunem să dezvoltăm un sistem puternic, capabil să identifice cazurile de violenţă şi să ofere suportul şi protecţia necesară copiilor şi femeilor care sunt victime sau sunt supuşi riscului de violenţă. Profesioniştii care lucrează cu şi pentru copii şi familie trebuie bine pregătiţi, trebuie create şi dezvoltate servicii comunitare. Anul acesta planificăm să organizăm seminare speciale pentru toţi asistenţii sociali din ţară, care vor fi instruiţi cum să depisteze şi să acţioneze corect în cazurile de abuz împotriva copiilor”, a menţionat Lucia Gavriliţă.

    Potrivit reprezentantul UNICEF în Moldova, Ray Virgilio Torres, adulţii trebuie să-şi schimbe percepţiile. „Copiii sunt educaţi să perceapă bătaia ca pe o pedeapsă ”normală” şi meritată, fapt determinat de modul de educaţie a acestora. Multe femei şi copii victime nu raportează cazurile de violenţă în familie pentru că le este frică, pentru că nu ştiu cine i-ar putea ajuta şi nu cunosc procedurile de raportare. Unora le este ruşine şi se consideră că ar fi ei de vină”, a spus Torres.  

    În context, Ministerul Educaţiei şi Tineretului a lansat Proiectul Naţional „Şcoala – mediu fără violenţă”. Proiectul va cuprinde toate cele 1500 de şcoli din ţară şi va asigura un parteneriat educaţional între copii, părinţi şi profesori.

    Potrivit ministrului Educaţiei şi Tineretului, Victor Ţvircun, este foarte important, pe de o parte, să ajutăm copiii să înveţe despre comunicarea non-violentă şi să-şi dezvolte abilităţi de soluţionare paşnică a conflictelor, iar, pe de altă parte, să ajutăm profesorii să înveţe cum pot educa şi disciplina copiii fără a utiliza pedepse fizice sau psihologice. „Luând în consideraţie rolul important al şcolii în formarea personalităţii copilului şi influenţa pe care şcoala o are asupra familiilor, solicităm familiarizarea părinţilor cu practicile pozitive folosite în şcoală pentru a fi preluate şi aplicate de aceştia în familie”, a menţionat Victor Ţvircun.

    Proiectul „Şcoala – mediu fără violenţă” va include mai multe activităţi, printre care elaborarea unor traininguri pentru pedagogi privind disciplinarea pozitivă şi non-violentă, ore speciale cu subiectul violenţei în toate şcolile, editarea unei broşuri pentru elevi, precum şi seminare informative pentru cadrele didactice şi administraţia instituţiilor de învăţământ.