Pentru a schimba lucrurile în bine, tinerii ar trebui să fie uniţi, să studieze şi să se implice în mai multe activităţi

Este tânăr şi îi pasă de viitor. Vine dintr-o familie de intelectuali şi ca mulţi tineri din Republica Moldova încearcă să schimbe societatea în care trăim, pentru a o face mai liberă şi mai bună. Îi place să se implice şi să participe activ în viaţa social-politică din ţară. Este vorba despre Ion Bargan, unul dintre cei 51 de tineri parlamentari, care s-a implicat în proiectul Parlamentul Tinerilor, demarat pe data de 26 februarie la Chişinău. Mai multe ne va povesti chiar el, în interviul ce urmează.

- De ce ai hotărât să te implici în proiectul „Parlamentul Tinerilor”?

- Am aflat despre acest proiect chiar dintr-un comunicat de presă al Parlamentului. Totodată, am văzut că organizatorii au scopuri bine definite şi sunt foarte cunoscuţi în spaţiul public de la Chişinău. Iniţial aveam nişte dubii referitor la acest proiect, deoarece acolo se cerea apartenenţa naţională şi politică. Iar mai apoi mi-am dat seama că organizatorii nu sunt influenţaţi de superiorii lor şi acest lucru mă bucură foarte mult.

- Ce aştepţi de la acest proiect?

- Este foarte important faptul că trebuie să activez şi să fiu unul din cei 51 de tineri parlamentari, care îşi propun să facă ceva şi să se implice în politică. Vreau să văd cum funcţionează mecanismul din interior, să particip şi să cunosc mai multe lucruri. Vreau să ştiu cum este ales un preşedinte de fracţiune, cum se lucrează în cadrul fracţiunilor şi cum au loc dezbaterile din cadrul Parlamentului.

- Apropo de implicare. Cât de importantă este implicarea tinerilor în viaţa social-politică?

- Tinerii au nevoie de susţinerea celor care fac politică deja de 15 ani şi, cred, că ei ar putea democratiza atât partidele politice, cât şi organele de stat. Politicienii ar trebui să reprezinte un exemplu demn de urmat, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor europene. Sper ca tinerii politicieni să aibă şi o elocvenţă în comunicare, să poată să-şi prezinte clar, concis mesajul şi să nu facă gafe.

Sunt adeptul reformării clasei politice şi particip la acest proces de câţiva ani. Îmi doresc ca în politică să fie implicaţi cât mai mulţi tineri. Aceşti tineri ar trebui să aibă o experienţă, să fie persoane independente, care nu manifestă complexul inferiorităţii în acţiuni decisive şi care au viziuni proeuropene, viziuni care ar putea scoate Republica Moldova din impas.

- Care sunt, în viziunea ta, cele mai deranjante aspecte al societăţii noastre?

- Trăim înconjuraţi de probleme care, evident, ne deranjează foarte mult. Aş putea să menţionez aici incultura cetăţenilor, care porneşte de la măturători până la funcţionarii de stat. De asemenea, mă deranjează foarte mult murdăria din jur, atât la propriu, cât şi la figurat. Mă îngrijorează faptul că tinerilor noştri nu le mai pasă de studii. Autorităţile statului ar trebui să susţină şi să promoveze tinerii dornici de cunoştinţe.

- Foarte mulţi dintre tinerii care absolvesc îşi doresc să se angajeze la un post de lucru, însă foarte puţini sunt acei care deschid o afacere şi au propriii angajaţi. Care este atitudinea ta faţă de aceste lucruri?

- Acest lucru este, cu siguranţă, o problemă. Eu promovez acest lucru prin propriul exemplu. Am 19 ani şi deja am patru luni de când mi-am deschis propria afacere. Este vorba despre o muncă serioasă şi mulţi nu-şi doresc acest lucru. Tinerilor li se pare mai convenabil să activeze în cadrul unei firme condusă de cineva, decât să fie ei înşişi angajatori. Eu susţin proprietatea privată, care pentru mine este atractivă şi sper ca mulţi tineri să facă acest pas şi să înceapă să întreprindă ceva.

Devii independent doar atunci când începi să te ciocneşti cu mai multe probleme, să vezi care este rostul banilor şi care sunt pârghiile pentru a ajunge la destinaţie, dar, în acelaşi timp, să ţii cont şi de legi sau de reguli. În mediul de afaceri este foarte importantă respectarea cadrului legal, deoarece orice abatere de la acesta te poate costa scump.

- Pot schimba tinerii situaţia din ţară? Au ei posibilitatea şi curajul să o facă?

- Eu cred că da, însă pentru acest lucru tinerii ar trebui să fie uniţi, să studieze şi să se implice. Aceştia sunt cei trei piloni importanţi. Încerc şi eu să fiu o părticică a acestui proces în care tinerii studiază, se implică şi să fie uniţi. Dacă o să ne axăm mai mult pe problemele care se rezumă doar la diferenţa de vârstă sau coloratură politică, nu vom reuşi să realizăm prea multe. Vreau să schimb istoria, pentru ca la un moment dat să se spună că uite aceşti tineri, la începutul secolului XXI, au realizat mai multe lucruri. Este ceva măreţ.

- Cât de optimişti sunt tinerii în ziua de azi?

- Activez în cadrul mai multor grupuri de tineri şi am observat că există mulţi tineri pesimişti, dar procentajul acestora este net inferior celor optimişti, deoarece tinerilor le este specific optimismul. Sper ca acest optimism să nu dispară odată cu trecerea anilor.

- Tinerii absolvesc diferite trepte ale sistemului educaţional, îşi caută un loc de muncă, o locuinţă. Sunt tineri care se implică în diferite activităţi şi atunci ei au nevoie de un suport din partea autorităţilor. În ce măsură tinerii din Republica Moldova simt acest suport?

- Tinerii au nevoie de un suport din partea autorităţilor, dar, din păcate, acest suport este acum doar la nivel declarativ. Tot mai mulţi tineri părăsesc Republica Moldova sau rămân aici şi lucrează din greu la două posturi de muncă. Tinerii sunt marginalizaţi în momentul de faţă, fiind susţinuţi mai mult pensionarii sau păturile social-vulnerabile. Anul 2008 este declarat Anul Tineretului şi sperăm că se va face ceva concret pentru tineri, însă au trecut deja trei luni şi în afară de concerte şi vorbe pompoase spuse la radio şi TV nu s-a făcut nimic.

- Îţi mulţumesc.