You are currently browsing the monthly archive for iulie, 2008.
Noua-veche administraţie a municipiului Chişinău (o numim aşa din cauză că majoritatea şefilor subdiviziunilor întreprinderilor municipale au încremenit în fotolii de vreo 10 ani) a reuşit să convingă locuitorii urbei că oricât de grea ar părea viaţa, există loc şi de mai rău.
Deşi, în mod normal, funcţionarii bine plătiţi ai administraţiei municipale ar trebui să acumuleze experienţă în procesul de soluţionare a problemelor localităţii, ei încep să sufere, se pare, de un fel de „mutaţii profesionale”, un soi de acutizare a incompetenţei. Acest fenomen se observă cel mai bine în domeniul social. Cu excepţia evoluţiei populismului, în acest sector nu evoluează nimic.
Când incompetenţii vorbesc…
Recent, viceprimarul capitalei, Nistor Grozavu, a anunţat despre desfăşurarea, în perioada 15 iulie – 30 septembrie, a unei campanii de sterilizare a câinilor vagabonzi. A fost, bineînţeles, un anunţ neaşteptat, dar foarte îmbucurător. Cu toată toleranţa pe care am putea-o manifesta faţă de animale, problema maidanezilor în capitală s-a agravat mult în ultimii ani şi necesită soluţii de urgenţă. Or, aceştia s-au înmulţit peste măsură, atacă oamenii, împrăştie resturile menajere din tomberoane, răspândesc infecţii etc. Potrivit unor date estimative, în total, în capitală hoinăresc circa 30 mii de maidanezi. Nistor Grozavu a precizat că Primăria municipiului Chişinău şi unele organizaţii neguvernamentale (de fapt, este vorba de trei), vor prinde câinii vagabonzi de pe teritoriul oraşului şi îi vor steriliza. Câinii sterilizaţi nu se înmulţesc şi sunt mai puţin agresivi. Viceprimarul ne-a asigurat că persoanele implicate în aceste acţiuni vor dispune de toate resursele necesare şi vor fi însoţite de medicii veterinari.
Iniţiativa sterilizării „rapide” a maidanezilor îi aparţine lui Tudor Maniv, şeful Regiei „Autosalubritate”. Este vorba despre un proiect-pilot, demarat în noiembrie 2006 în capitală, cu titlu de acţiune de binefacere. Proiectul prevede adăpostirea câinilor vagabonzi şi sterilizarea lor. Această misiune şi-a asumat-o Asociaţia pentru protecţia animalelor „Laica”. Tudor Maniv s-a grăbit să anunţe că, pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, pe teritoriul oraşului vor activa cinci echipe, care se vor concentra îndeosebi asupra teritoriilor adiacente grădiniţelor, şcolilor şi şantierelor de construcţii. „Animalele sterilizate vor fi ţinute câteva zile pentru cicatrizarea rănilor şi le vor fi prinse la gât cureluşe”, a precizat Tudor Maniv.
Sterilizarea unui maidanez durează circa 40 de zile
Toate aceste declaraţii optimiste însă, nu fac nicio para chioară, deoarece situaţia este mult mai gravă, iar Tudor Maniv nu a consultat înainte de asta opinia specialiştilor.
Responsabili din cadrul Serviciului Sanitar Veterinar de Stat ne-au declarat că, deşi intenţiile autorităţilor locale şi cele ale asociaţiei „Laica” sunt nobile, sunt imposibil de implementat. Specialiştii afirmă că principalul obstacol este lipsa azilurilor pentru câinii vagabonzi. De fapt, în municipiu există trei aziluri specializate, dar cu o capacitate infimă faţă de necesar (câte cinci câini săptămânal). Or, pentru a steriliza un câine este nevoie de mult mai mult spaţiu, dar şi de mult timp. Deşi funcţionarii de la primărie afirmă că „animalele sterilizate vor fi ţinute câteva zile pentru cicatrizarea rănilor”, aceste câteva se transformă în câteva zeci. Astfel, procedura regulamentară (sau – cum a cerut primarul general al capitalei – umană) de sterilizare prevede că animalul trebuie să fie ţinut închis (izolat) timp de 10 zile. În această perioadă, el se află sub supraveghere, pentru a se stabili dacă este bolnav de rabie. Abia după ce se constată că este sănătos, câinele este vaccinat. Perioada în care vaccinul îşi face efectul este de 21 de zile, timp în care, de asemenea, trebuie să stea închis. Abia după 31 de zile, maidanezul poate fi sterilizat. Dar şi procedura de sterilizare este anevoioasă şi presupune operaţie la abdomen. După operaţie, animalul trebuie să fie ţinut în cuşcă (separat) încă o săptămână, după care i se scot aţele. Eliberarea lor cu aţe poate duce la un adevărat dezastru. Ne-am putea trezi într-o zi cu animale sfâşiate pe străzi. Ţinând cont de toate aceste circumstanţe, este limpede că, deşi este bună, ideea sterilizării maidanezilor din capitală este irealizabilă.
Alte gogoşi servite de primărie
Modul de abordare a problemei câinilor vagabonzi din municipiul Chişinău este similar cu cel al problemei transportului urban de pasageri şi cel al grădiniţelor.
În primul caz, reprezentanţii primăriei au anunţat că, pentru sezonul estival, a fost elaborat un „plan de măsuri” pentru prevenirea cazurilor de insolaţie etc. În acelaşi timp, primăria a decis că pe rutele din capitală (în special, pe cele mai aglomerate) circulă prea multe troleibuze. Astfel, 30 de unităţi au fost scoase din circuit. Ca urmare, troleibuzele de pe ruta nr. 22 (această rută este, cronic, cea mai aglomerată din capitală) sunt supraaglomerate, oamenii scăldându-se în sudoare. La o temperatură a aerului de 30 de grade, deplasarea într-un astfel de troleibuz devine o adevărată încercare. În acest fel, primăria întreprinde un „plan de măsuri”, pe de o parte, dar ne supune unor încercări inumane, pe de altă parte.
O altă metodă originală de soluţionare a problemelor sociale vizează situaţia din grădiniţe. Autorităţile locale au decis să majoreze taxa pentru întreţinerea copiilor în grădiniţe. Asta imediat după ce Biroul Naţional de Statistică a anunţat despre înregistrarea în luna iunie a deflaţiei. Mai mult, administraţia locală a „permis” părinţilor să contribuie la întreţinerea copiilor în grădiniţe, în funcţie de necesităţi. Cine va stabili aceste necesităţi şi cine va monitoriza fondurile acumulate de la părinţi? Mai ales că şi până acum, în fiecare instituţie de acest fel, erau acumulate ilegal fonduri de la părinţi (a se vedea raportul Procuraturii Generale). Nu mai vorbim de faptul că, în perioada estivală, multe grădiniţe au fost închise, în pofida declaraţiilor preşedintelui Vladimir Voronin, potrivit căruia nicio grădiniţă nu va fi închisă, indiferent de numărul copiilor care o frecventează.
Sute de candidaţi au dat năvală în instituţiile superioare de învăţământ, stând ore în şir la coadă pentru a depune dosarele, odată cu demararea procesului de admitere în universităţile moldoveneşti, pe data de 16 iulie a anului curent. Deşi, potrivit reprezentanţilor comisiei de admitere din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), toţi candidaţii la admitere au şanse egale, indiferent de ziua depunerii actelor, majoritatea tinerilor au stăruit să ajungă primii la uşile comisiei de admitere şi să depună printre primii dosarele.
Solicitat de FLUX, secretarul responsabil al Comisiei de admitere din cadrul USM, Constantin Marin, a declarat că, în momentul de faţă, numărul candidaţilor la admitere s-a micşorat, iar lucrul Comisiei de admitere a intrat într-un ritm normal.
Pentru a depune actele, tinerii stau la coadă de la ora patru dimineaţa
Înghesuială, stres şi nervi – acestea au fost apelativele primei săptămâni de admitere. Indecişi, tinerii încearcă să aleagă facultatea şi specialitatea care să le aducă bani mulţi şi locuri de muncă sigure.
Absolventul liceului „Liviu Rebreanu” din capitală, Gheorghe, pentru a depune actele cât mai repede la Facultatea de Geodezie, Construcţie şi Cadastru, din cadrul Universităţii Tehnice din Moldova (UTM), a venit să se înscrie în listele alcătuite de candidaţi la ora patru dimineaţa.
Gheorghe a ales din timp Facultatea şi specialitatea la care să studieze, însă consideră că posibilitatea de a depune actele la trei specialităţi concomitent este cea mai indicată pentru candidaţii la admitere, deoarece oferă absolvenţilor şansa de a fi admis, în cazul în care nu trece concursul la specialitatea care şi-a dorit-o, la una apropiată de interesele sale.
În acelaşi timp, un alt absolvent al liceului „Liviu Rebreanu”, Ion, a declarat că ar fi mai bine dacă în componenţa comisiilor de admitere ar intra mai multe persoane sau dacă ar exista mai multe astfel de centre, în diferite facultăţi ale universităţilor.
Ion a depus actele la Facultatea Industrie Alimentară din cadrul UTM. Potrivit lui, doar această universitate oferă studii în domeniul pe care şi-l doreşte.
În privinţa modului în care se organizează concursul de admitere, în baza notelor şi nu în baza unui examen, Ion a spus că aceasta este varianta cea mai bună, deoarece elevii au susţinut înainte de a depune actele examene la profilul ales.
În acest an, selecţia candidaţilor se va face în baza concursului unic de admitere, pentru locurile cu finanţare bugetară şi prin contract. Tinerii vor fi admişi la studii în ordinea descrescătoare a mediei de concurs a candidaţilor, în limita numărului de locuri stabilite pentru fiecare specialitate, aceasta potrivit regulamentului.
Pentru admitere candidaţii vor anexa actul de studii, în original cu anexa respectivă, certificatul medical-tip 086-U, eliberat în anul admiterii, diplomele de gradul I-III obţinute la concursurile şcolare republicane şi internaţionale pe discipline de studiu, precum şi diplome ce atestă participarea la diferite olimpiade, expoziţii organizate de Ministerul Educaţiei şi Tineretului sau de ministerele de resort. La dosar se vor anexa şi 4 fotografii 3×4.
De asemenea, tinerii din categorii defavorizate pot pretinde la 15 la sută din locurile cu finanţare bugetară, în afara concursului general. Este vorba de copii orfani sau rămaşi fără îngrijirea părinţilor, copii invalizi de gradele I şi II, copii cu deficienţe fizice şi senzoriale, copii ai căror părinţi sunt invalizi, copii ai căror părinţi au participat la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova, în războiul din Afganistan sau la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobâl, militarii, participanţi la operaţiunile militare postconflict cu caracter umanitar în Irak, copii din familiile cu trei şi mai mulţi copii aflaţi la întreţinere, absolvenţii şcolilor din localităţile de est ale republicii şi din mun. Bender, care au studiat conform programelor de învăţământ aprobate de MET, romi, dar şi tinerii care au îndeplinit serviciul militar în termen.
În conformitate cu planul de înmatriculare pentru anul 2008, în instituţiile de învăţământ superior de stat sunt disponibile 10758 de locuri cu finanţare bugetară. Dintre acestea, 9893 sunt locuri pentru învăţământul de zi şi 865 – cu frecvenţă redusă. 750 de locuri sunt prevăzute pentru candidaţii din raioanele de est ale R. Moldova. De asemenea, 14602 locuri sunt destinate pentru studii în universităţile de stat în bază de contract (12217 – studii de zi, 2385 – cu frecvenţă redusă).
În şcolile profesionale sunt vacante 23010 locuri cu finanţare de la buget şi 1335 în bază de contract. În instituţiile de învăţământ mediu de specialitate de stat (colegii) sunt disponibile 7066 locuri cu finanţare de la buget, inclusiv 4121 în gimnazii şi 2945 în licee. 400 de locuri sunt rezervate candidaţilor din regiunea transnistreană. 5445 de locuri sunt pentru studii în bază de contract.
Universitatea de Stat din Moldova va admite la studii în anul curent 3766 de candidaţi, inclusiv la buget vor fi admişi 1655. Pentru studii în bază de contract studenţii vor achita anual sume între 3,5 şi 8 mii lei.
Prima rundă de admitere în universităţi se va desfăşura în perioada 16-29 iulie. Pentru admiterea în şcoli profesionale actele de studii se primesc începând cu 25 iunie. Dacă nu vor fi ocupate toate locurile disponibile, va fi organizată a doua rundă, începând cu data de 5 august.
În anul de învăţământ 2008-2009, numărul studenţilor bugetari ar putea depăşi pe cel al studenţilor care vor studia în bază de contract. Potrivit unei declaraţii făcute de către prim-viceministrul Victor Stepaniuc, numărul burselor de stat în acest an, în toate domeniile învăţământului superior şi mediu de specialitate, va spori cu 30 la sută.
În acelaşi timp, taxele de studii în instituţiile de învăţământ superior ar putea creşte. Potrivit prorectorului USM pentru activitatea didactică, Elena Muraru, în momentul de faţă, la USM, cea mai mică taxă de studii este de 2800 lei – la secţia zi şi 800 lei – la secţia frecvenţă redusă. În acelaşi timp, cea mai mare taxă este de 7000 lei – la secţia zi şi 3500 lei – la secţia frecvenţă redusă.
Prim-ministrul Angliei, Gordon Brown, şi colegii săi politicieni au mâncat un prânz alcătuit din şase feluri de mâncare, precum şi o cină cu alte opt feluri de bucate la summitul G8, care s-a desfăşurat pe insula Hokkaido (Japonia).
Potrivit presei internaţionale, în prima zi a summitului, Brown a servit, în total, 24 de tipuri diferite de mâncare (sic!), la doar câteva ore după ce acesta făcea un apel general, ordonând tuturor naţiunilor să reducă „consumul iraţional” de alimente şi îndemnând fiecare familie să contribuie la reducerea risipei de alimente.
Totodată, în cadrul cinei oficiale au fost servite 18 feluri de mâncare, printre care caviar, somon afumat, vită Kyoto şi un „desert fantezist G8″. S-au băut cinci tipuri de vin provenite din toată lumea, inclusiv şampanie şi sake. Menţionăm că liderii ţărilor africane nu au fost invitaţi la cină, deşi luaseră parte la discuţiile din timpul zilei.
Cina a fost servită la câteva ore după prânzul oficial, alcătuit din şase feluri de mâncare, printre care supă de trufe şi sparanghel alb, crab şi pui.
Ipocrizie politică
Potrivit „The Telegraph”, meniurile generoase, care au fost puse la dispoziţie de Guvernul japonez, au fost asezonate cu discuţii despre creşterea îngrijorătoare a preţului alimentelor şi despre scăderea resurselor naturale de bază. „Avem nevoie de un plan global pentru a scădea preţurile alimentelor. Trebuie să reducem consumul iraţional de alimente, iar asta o poate face fiecare dintre noi”, a declarat, în timpul întâlnirii, Brown. Purtătorul de cuvânt al politicianului a refuzat să dea vreo declaraţie referitoare la meniurile servite în cadrul întâlnirii. În acelaşi timp, numeroase organizaţii s-au arătat nedumerite de meniurile extravagante servite la summit. Reprezentantul organizaţiei „Salvaţi Copiii”, Dominic Nutt, a declarat că „este de-a dreptul ipocrit ca liderii mondiali să aibă parte de meniuri copioase, în timp ce, în întreaga lume, există milioane de oameni care nu-şi pot permite o masă decentă”.
