Experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” consideră că învăţământul preuniversitar autohton este rigid şi ineficient. Un studiu, prezentat săptămâna trecută, trece în revistă o serie de probleme grave cu care se confruntă, în prezent, sistemul de învăţământ preuniversitar moldovenesc.
Potrivit studiului „Finanţarea educaţiei preuniversitare”, cheltuielile publice pentru educaţie nu sunt distribuite în mod eficient, sistemul educaţional preuniversitar este rigid şi păstrează infrastructura de şcoli existentă în timpul URSS.
„Salariile profesorilor sunt cele mai mici”
Salariile profesorilor rămân a fi cele mai mici, cele mai impredictibile şi cele mai inexacte”, se arată în raport. Potrivit experţilor IDIS, studiul analizează sistemul educaţiei preuniversitare din perspectiva mecanismelor sale de finanţare, tratând deficienţele. Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a declarat că actualul mecanism de distribuire a finanţelor pentru instituţiile preuniversitare nu e corelat la rezultatele obţinute. „Acest lucru perimează standardele de calitate educaţionale şi descurajează completarea personalului profesoral”, a declarat Igor Munteanu.
„Distribuirea actuală a finanţelor este neuniformă”
Potrivit studiului, mecanismul de finanţare a educaţiei preuniversitare erodează standardele de calitate. „Deşi cheltuielile pentru educaţie au crescut (16 la sută din bugetul educaţiei publice), salariile profesorilor au rămas destul de mici, reprezentând doar 60-70 la sută din salariul mediu pe economie”, se mai arată în studiu.
Experţii IDIS semnalează „bomba demografică” care va marca următorii zece ani, manifestată prin reducerea dramatică a numărului de elevi. „Deocamdată, nu există o legătură între numărul de profesori şi numărul de elevi. Soluţia conturată de studiu constă în echilibrarea raportului învăţători-elevi şi ajustarea programei şcolare”, susţin experţii.
Autorii studiului propun un nou model de descentralizare a cheltuielilor pe educaţie, care ar raţionaliza costurile operaţionale şi ar permite creşterea salariilor profesorilor. Esenţa noului model constă în consolidarea autonomiei şcolare şi delegarea mai multor competenţe financiare la nivelul direcţiilor raionale de învăţământ. Reformarea sistemului ar însemna transformarea cheltuielilor publice în bunuri publice.
Studiul „Finanţarea educaţiei preuniversitare” a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ de 32 instituţii preuniversitare şi 12 direcţii raionale de învăţământ. Lucrarea a apărut în cadrul unei cercetări internaţionale sprijinite de Brookings Institution (Washington, SUA).
