N-ar fi rău să fie bine. Vreau şi eu un Parlement curat !!!

În general, îmi place tot ceea ce este curat, însă chiar merităm un Parlament curat. Ader şi eu la campania iniţiată de Oleg Cristal şi sper că va da roade. Nu prea cred că termenul de „Parlamentul Curat” este adecvat. Aş spune că este, mai degrabă, infect. Parlamentul nostru este, dacă vreţi, un muzeu al figurilor de ceară.

Bineînţeles, în Parlament sunt şi deputaţi cărora merită să le acordăm atenţie şi susţinere. La primăvară noi vom decide pe cine îi măturăm şi pe cine îi punem pe raft.

Sute de mii de oameni au sărbătorit cu mult fast Hramul capitalei

Oraşul Chişinău a sărbătorit, pe data de 14 octombrie a anului curent, Hramul oraşului şi 572 de ani de la prima atestare documentară. Cu această ocazie, în capitala Republicii Moldova au fost organizate o serie de manifestaţii, prilejuite de acest eveniment.

Sărbătoarea a început dimineaţa, când peste 100 de funcţionari din cadrul primăriei capitalei şi consilierii municipali, în frunte cu primarul general, Dorin Chirtoacă, au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului. Imediat după depunerile de flori, delegaţia a mers spre Catedrala „Naşterea Domnului”, unde a participat la Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului.

Îndemnaţi de timpul frumos de afară, chişinăuienii au venit, de la mic la mare, în centrul capitalei pentru a sărbători. „Am venit astăzi aici pentru a sărbători, împreună cu familia şi prietenii, Hramul oraşului în care locuim. Este plăcut, frumos, iar timpul de afară ne face să ne simţim şi mai bine”, a declarat o chişinăuiancă.

Pe lângă mesajul de felicitare al edilului capitalei, Dorin Cirtoacă, adresat chişinăuienilor, alte oficialităţi, printre care consilierul preşedintelui României Traian Băsescu, Eugen Tomac, viceprimarul municipiului Bucureşti, Răzvan Murgeanu, primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, au felicitat Chişinăul.

În loc de automobile, o căruţă

De hram, în centrul capitalei au fost organizate mai multe expoziţii în aer liber. Chişinăuienii şi oaspeţii capitalei au avut ocazia să admire expoziţii de flori, obiecte de artizanat, să guste din bucatele comercializate în piaţă şi să asculte muzică de toate genurile.

De asemenea, în Grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” a fost organizat un concurs de aranjament floristic „Fermecătoare sunt florile în mâinile tale” şi concursul de desen pe asfalt „Oraşul meu”.

Totodată, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în loc de autoturisme, circula o căruţă trasă de un cal, cu care, contra unei sume de bani, putea să se plimbe oricine. Întrebat de reporterul FLUX, cum de a reuşit să obţină permisiunea de a plimba oamenii pe artera principală a capitalei, vizitiul a răspuns că i-a ajutat pe câţiva funcţionari din cadrul unei Asociaţii de locatari din Chişinău, iar aceştia i-au permis să „mai facă un ban”.

Eugen Doga a susţinut un concert în aer liber pentru chişinăuieni

Compozitorul Eugen Doga a susţinut un recital de Hramul oraşului. Maestrul a interpretat mai multe piese care l-au făcut vestit, dar şi piese necunoscute publicului din capitală.

Spectacolul muzical „Bună ziua, Chişinău”, la care a participat Eugen Doga, a adunat în Grădina publică o echipă de muzicieni din Estonia, România şi Republica Moldova.

Maestru în arte şi artist al poporului, Eugen Doga este unul din cei trei câştigători care au beneficiat în acest an de premiul de Stat în valoare de 1 milion de lei.

Mii de oameni în centrul capitalei

Punctul culminant al sărbătorii l-a constituit concertul la care au participat vedete de pe ambele maluri ale Prutului. Este vorba despre Fuego şi Irina Loghin, Gheorghe Zamfir, Dan Bălan (alias Crazy Loop), Natalia Barbu, formaţia Catharsis, Geta Burlacu, Victoria Lungu, Igor Rusu, Zinaida Julea, Mihai Ciobanu, Iurie Sadovnic, Lidia Botezatu şi Radu Dolgan, Orchestra „Lăutarii”, Nelly Ciobanu şi mulţi alţii.

Mii de chişinăuieni şi oaspeţi ai capitalei s-au adunat în centrul oraşului pentru a-i urmări pe interpreţii lor preferaţi. Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) a fost neîncăpătoare pentru cei care au venit să sărbătorească Hramul Chişinăului. Concertul a culminat cu recitalul, care a durat o oră, susţinut de către Dan Bălan, care, acum 10 ani, a debutat în acelaşi loc în faţa chişinăuienilor.

Dan Bălan refuză să vorbească cu presa

După finisarea recitalului, Dan Balăn a refuzat să vorbească cu jurnaliştii prezenţi la eveniment. Acesta, imediat după ce a părăsit scena din PMAN, escortat de câţiva bodyguarzi, a fugit de ochii ziariştilor şi s-a îndreptat spre automobilul parcat în spatele Guvernului Republicii Moldova.

Deşi s-a arătat mereu deschis presei de la Chişinău, de Hramul oraşului Dan Bălan nu a catadicsit să vorbească cu jurnaliştii, iar gestul interpretului i-a lăsat perplecşi pe reprezentanţii presei de la Chişinău, care au aşteptat de mai bine de patru ani revenirea lui Dan Bălan pe scena autohtonă.

Recitalul lui Dan Bălan, care l-a inventat pe controversatul personaj – Crazy Loop, de pe data de 14 octombrie a anului curent, a fost unul aniversar, artistul împlinind 10 ani de activitate profesională.

„Cum este şcoala astăzi, aşa va fi ţara mâine”

Este directorul unuia dintre cele mai prestigiose licee, de pe teritoriul dintre Nistru şi Prut, din toate timpurile. Stă la cârma lui de aproximativ 18 ani şi ştie mai bine ca oricine ce înseamnă să porţi pe umeri grija şi dragostea a mii de copii care au trecut, de-a lungul timpului, pragul acestei instituţii de învăţământ. Este vorba despre directorul liceului român-francez „Gheorghe Asachi”, Boris Volosatâi, care ne va povesti, în interviul ce urmează, mai multe despre despre tot ceea ce înseamnă tradiţie în învăţământul din ţară.

Liceul „Gheorghe Asachi” este o adevărată forjărie a intelectualităţii vorbitoare de limbă română din Republica Moldova

- Cum este să fii directorul unei instituţii de învăţământ de rangul liceului „Gheorghe Asachi”?

- În primul rând, responsabil. Responsabilitatea pentru tot ceea ce s-a făcut în această instituţie până la mine, să fie multiplicată şi păstrată tradiţia respectivei instituţii. Să fii directorul unei instituţii de învăţământ, în genere, este foarte responsabil, deoarece părinţii îţi aduc ceea ce au mai scump, bucata lor de aur, darămite într-o instituţie cu o tradiţie de 145 de ani. Responsabilitatea este nu doar în faţa părinţilor, ci şi în faţa elevilor şi a absolvenţilor acestei instituţii. Sunt directorul liceului de pe data de 5 ianuarie 1990. Liceul „Gheorghe Asachi” este o adevărată forjărie a intelectualităţii vorbitoare de limbă română din Republica Moldova. Absolvenţii liceului „Gheorghe Asachi” au posibilitatea să-şi exprime atitudinile vertical, or, acest lucru este cel mai important.

- Care sunt cele mai importante lucruri pe care a-ţi reuşit să le faceţi de când sunteţi directorul liceului?

- În primul rând, îi mulţumesc lui Dumnezeu că, în tot acest răstimp în care s-a creat un nou stat – Republica Moldova, în condiţiile în care valorile au fost întoarse cu capul în jos, am reuşit să păstrăm intact liceul „Gheorghe Asachi” de problemele care le-am suportat de-a lungul timpului. Ne mândrim cu peste 7.000 de absolvenţi ai acestei instituţii, pe care îi găsim, în prezent, pe tot eşichierul politic, în domeniul culturii, artei, ştiinţei, care îşi duc activitatea sa prodigioasă în mai multe state ale lumii, în special vorbitoare de limbă franceză. Ne mândrim cu cei peste 400 de doctori habilitaţi ai acestei instituţii, cu peste 400 doctori în ştiinţă, cu aceşti copii care, astăzi, rămân să vorbească româna coerent, ştiu de unde vin şi ce vor. Foarte mulţi elevi, care au absolvit liceul „Gheorghe Asachi”, ocupă, în prezent, funcţii înalte în conducerea Republicii Moldova. Este vorba despre preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, vicepreşedintele Parlamentului, liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, Dumitru Braghiş, Anatol Ţăranu. Absolvenţii liceului s-au manifestat nu doar în politică. Interpreta Doina Aldea-Teodorovici, Dan Bălan, solistul trupei „Gândul Mâţei”, Nicu Ţărnă, şi o sumedenie de alte personalităţi, din toate domeniile, au făcut şcoală în liceul „Gheorghe Asachi”.

Indubitabil, liceul „Gheorghe Asachi” constituie o pagină aparte în istoria învăţământului din Republica Moldova.

Profesorul merită un salariu care i-ar oferi posibilitatea să nu se gândească la nimic în afară de şcoală

- Cât de justificat este, în prezent, salariul unui profesor?

- Este, desigur, nejustificat. Salariul unui profesor este derizoriu. Profesorul merită un salariu care i-ar oferi posibilitatea să nu se gândească la nimic, în afară de şcoală. Nu vorbesc neapărat de liceul „Gheorghe Asachi”, deoarece noi avem susţinerea substanţială a comitetelor de părinţi, ci vorbesc despre colegii mei de la sat, care nu beneficiază de un asemenea suport, de profesorii care, cu mâinile crăpate şi feţele arse de soare, reuşesc să-şi întreţină gospodăriile şi, pe lângă asta, să vină în faţa copiilor pregătiţi pentru a le oferi noi cunoştinţe. Aceştia din urmă trebuie să facă tot ceea ce este cu putinţă, pentru ca problemele financiare cu care se confruntă să nu se răsfrângă asupra discipolilor lor. Însă, din păcate, situaţia este cu totul alta.

- Guvernul a majorat cu 17 la sută salariul angajaţilor bugetari din domeniul învăţământului. Cât de importantă este această majorare?

- Nici măcar nu putem presupune că această majorare îi poate ajuta cu ceva pe profesori. Desigur, orice majorare este bună, poate veni în ajutorul profesorului şi un cuvânt bun sau o intenţie, însă noi sperăm că salariile vor fi totuşi majorate, deoarece, în momentul de faţă, este greu pentru profesori să trăiască cu un astfel de salariu.

- Care este situaţia în liceul „Gheorghe Asachi” la capitolul cadre didactice?

- Liceul „Gheorghe Asachi” nu a avut niciodată probleme la acest capitol, or, noi avem acoperire la toate materiile. Nu avem profesori care ar preda la două sau mai multe materii diferite. Avem specialişti care predau doar materia în care sunt specializaţi. În prezent, în liceul „Gheorghe Asachi” activează 158 de profesori. Dintre care, 80 la sută au grad didactic.

- Foarte multe instituţii de învăţământ se confruntă cu probleme legate de suprasolicitarea claselor? Care este situaţia la acest capitol?

- La moment nu ne confruntăm cu această problemă. Clasele nu sunt suprasolicitate, în fiecare clasă fiind, în mediu, sub 30 de elevi, iar numărul total al elevilor constituie 1227.

- Liceul „Gheorghe Asachi” este un liceu cu tradiţii francofone. Care sunt relaţiile liceului cu alte instituţii de acest gen din lume?

- Liceul „Gheorghe Asachi” are o istorie francofonă solidă, acesta fiind întemeiat de o franţuzoaică. Elevii şcolii au studiat, pe parcursul anilor, cu mult mai multă franceză decât în alte şcoli. Liceul este parte a proiectului „Clase bilingve din Moldova”, ce a început în 1998 (programul este condus de Ministerul Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova, finanţat de Guvernul Franţei şi gestionat de Agenţia universitară a Francofoniei), iar jumătate din elevii liceului îşi fac studiile în filiera francofonă respectivă. O mare parte din absolvenţii liceului îşi continuă studiile în ţările francofone, iar dacă până la aderarea la acest proiect unu sau doi absolvenţi mergeau, anual, la studii în alte ţări, în prezent sunt zeci de elevi. De exemplu, anul trecut au mers să studieze în alte ţări peste 60 de absolvenţi. Acest lucru ne permite să spunem că avem o pregătire competitivă în şcoala europeană. Evident, cele mai bune relaţii le avem cu Franţa, în special cu câteva şcoli superioare din Franţa, acestea fiind unele dintre cele mai prestigioase şcoli superioare din lume. De asemenea, avem relaţii foarte bune cu oraşul Grenoble, Lyon, Paris, Quebec. Nu doar oraşele şi statele francofone ne sunt parteneri şi prieteni, şi cu statele germanofone avem relaţii foarte bune.

- Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă, în prezent, liceul „Gheorghe Asachi”?

Avem un singur dor – reparaţia capitală a liceului

- Una dintre cele mai mari probleme o constituie faptul că o mare parte dintre elevi nu doresc să înveţe. Când am venit, cu 30 de ani în urmă, să predau în acest liceu, doar 5 din 35 de elevi, care studiau într-o clasă, aveau un nivel scăzut de pregătire, restul învăţau excelent. În prezent, situaţia este diferită, 50 la sută dintre toţi elevii liceului nu-şi depun străduinţa pentru a învăţa, pentru a acumula cunoştinţe. Evident, liceul „Gheorghe Asachi” se poate lăuda cu foarte mulţi elevi care au rezultate excelente în toate domeniile. Aceştia participă la foarte multe olimpiade naţionale şi internaţionale, care ne aduc rezultate foarte înalte. Motivaţia scăzută a elevilor – aceasta este cea mai mare problemă. O altă problemă o constituie starea dezastruoasă a clădirilor şi sălilor de studii. Graţie părinţilor, care fac, an de an, reparaţie în sălile de studii, a Direcţiei municipale Învăţământ Tineret şi Sport, care ne mai oferă suport financiar. În acest sens, sesizez autorităţile centrale şi locale, precum şi oamenii de afaceri, să contribuie pentru a reuşi reparaţia capitală a liceului „Gheorghe Asachi”. Nu pot spune că nu s-au făcut deloc reparaţii. A fost reparat acoperişul, sistemul de evacuare a apei, o parte dintre geamuri au fost schimbate. Pentru a reuşi această reparaţie capitală a liceului sunt necesari foarte mulţi bani, însă, din păcate, nu se găsesc. Avem un singur dor – reparaţia capitală a liceului.

- Vă mulţumesc mult.

- Vreau şi eu să vă mulţumesc pentru dorinţa de a sensibiliza opinia publică în legătură cu problemele cu care se confruntă, în momentul de faţă, învăţământul din Republica Moldova. Puţini oameni îşi dau seama că aşa cum este şcoala astăzi, aşa va fi ţara mâine.