La Summitul G8, prim-ministrul englez a mâncat opt feluri de bucate înainte de discursul despre criza alimentelor

Prim-ministrul Angliei, Gordon Brown, şi colegii săi politicieni au mâncat un prânz alcătuit din şase feluri de mâncare, precum şi o cină cu alte opt feluri de bucate la summitul G8, care s-a desfăşurat pe insula Hokkaido (Japonia).

Potrivit presei internaţionale, în prima zi a summitului, Brown a servit, în total, 24 de tipuri diferite de mâncare (sic!), la doar câteva ore după ce acesta făcea un apel general, ordonând tuturor naţiunilor să reducă „consumul iraţional” de alimente şi îndemnând fiecare familie să contribuie la reducerea risipei de alimente.

Totodată, în cadrul cinei oficiale au fost servite 18 feluri de mâncare, printre care caviar, somon afumat, vită Kyoto şi un „desert fantezist G8″. S-au băut cinci tipuri de vin provenite din toată lumea, inclusiv şampanie şi sake. Menţionăm că liderii ţărilor africane nu au fost invitaţi la cină, deşi luaseră parte la discuţiile din timpul zilei.

Cina a fost servită la câteva ore după prânzul oficial, alcătuit din şase feluri de mâncare, printre care supă de trufe şi sparanghel alb, crab şi pui.

Ipocrizie politică

Potrivit „The Telegraph”, meniurile generoase, care au fost puse la dispoziţie de Guvernul japonez, au fost asezonate cu discuţii despre creşterea îngrijorătoare a preţului alimentelor şi despre scăderea resurselor naturale de bază. „Avem nevoie de un plan global pentru a scădea preţurile alimentelor. Trebuie să reducem consumul iraţional de alimente, iar asta o poate face fiecare dintre noi”, a declarat, în timpul întâlnirii, Brown. Purtătorul de cuvânt al politicianului a refuzat să dea vreo declaraţie referitoare la meniurile servite în cadrul întâlnirii. În acelaşi timp, numeroase organizaţii s-au arătat nedumerite de meniurile extravagante servite la summit. Reprezentantul organizaţiei „Salvaţi Copiii”, Dominic Nutt, a declarat că „este de-a dreptul ipocrit ca liderii mondiali să aibă parte de meniuri copioase, în timp ce, în întreaga lume, există milioane de oameni care nu-şi pot permite o masă decentă”.

Produsele „fast food” au fost interzise în şcolile din România

Parlamentul României a adoptat, astăzi, un proiect de lege prin care se interzice distribuirea în instituţiile de învăţământ preuniversitar a produselor „fast food”, informează AP FLUX.

Presa din România notează că interzicerea consumului de alimente „fast food” în şcoli este o măsura

necesară, deoarece favorizează apariţia a numeroase boli, ce pot afecta dezvoltarea copiilor şi adolescenţilor. Potrivit noii legi, în unităţile de învăţământ preuniversitar pot fi preparate şi distribuite doar produse ce se încadrează în categoria unei alimentaţii sănătoase. De asemenea, actul normativ prevede că meniurile trebuie să aibă avizul personalului medical, dar şi al conducătorului unităţii de învăţământ.

Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să afişeze pe site-ul oficial, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, necesarul zilnic de calorii şi substanţe nutritive pentru copii şi adolescenţi, precum şi necesarul estimativ zilnic al diferitor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei acestora.

Potrivit specialiştilor, 75 la sută dintre bolile de astăzi sunt o consecinţă a alimentaţiei „fast food” şi a stilului de viaţă dezordonat. Mai mult, se pare că alimentele de acest fel sunt responsabile de creşterea numărului de persoane obeze, mai informează AP FLUX.

Opt ţări din UE au ajuns în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru că nu recunosc diplomele obţinute în România şi Bulgaria

Comisia Europeana a decis trimiterea în faţa Curţii Europene de Justiţie a opt state membre ale UE pentru că nu recunosc diplomele de studii obţinute în Bulgaria şi România.

Potrivit presei internaţionale, este vorba despre Austria, Cipru, Belgia, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Spania. Potrivit oficialilor europeni aceste ţări ar fi trebuit să îşi modifice legislaţia odată cu aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeana, pe data de 1 ianuarie 2007.

Potrivit Radio România Actualităţi, Comisia Europeana, încă anul trecut, a expediat acestor state, în două rânduri, scrisori de avertizare, însă niciuna dintre ţările vizate nu s-a conformat cerinţelor. Executivul european îşi motivează decizia prin faptul că românii şi bulgarii sunt discriminaţi atunci când intenţionează să ocupe un post sau să îşi continue studiile în străinătate. În motivaţie se arată că cetăţenii celor două state au întâmpinat dificultăţi la angajare şi de foarte multe ori aceştia au fost respinşi, deşi aveau calificarea necesara.