Minunea de pe trei coline, lăsată în voia sorţii de autorităţi

Odată cu încălzirea timpului de afară, bazele de odihnă ale orăşelului Vadul lui Vodă din municipiul Chişinău devin locurile cele mai atractive pentru locuitorii capitalei. Amplasat într-o zonă accesibilă, pe malul râului Nistru, la doar 18 kilometri de Chişinău, orăşelul balnear Vadul lui Vodă este zona de agrement preferată a moldovenilor. Cercetările efectuate de către experţii internaţionali au demonstrat că în Vadul lui Vodă concentraţia oxigenului în atmosferă este cu 20 la sută mai mare decât în alte zone ale Europei răsăritene, ceea ce-l face asemănător cu aerul din Alpi.

Vadul lui Vodă este aşezat pe trei coline şi se întinde pe o lungime de 6 km de-a lungul râului Nistru şi, din păcate, în ultimii ani a fost grav afectat de alunecări de teren. În perioada anilor 1970-1980 a fost pompat masiv nisipul şi prundişul din Nistru pentru uzinele de beton armat din ţară. Acest lucru, potrivit specialiştilor, a dus la alunecări de teren de proporţii. Conform localnicilor, pe teritoriul unei baze de odihnă s-au dezlănţuit apele subterane şi în doar 5 minute aproximativ 20 de hectare de pădure au intrat în pământ.

Astfel, oraşul balnear Vadul lui Vodă se confruntă cu o serie de probleme, care duc la deteriorarea aspectului estetic al acestei zone turistice. Potrivit administratorului bazei de odihnă „Floricica”, Adriana Grosu, una dintre cele mai stringente probleme este că majoritatea bazelor din zonă nu corespund cerinţelor expertizei sanitaro-epidemiologice. „Deseori, vizitatorii staţiunilor sunt nevoiţi să se odihnească în nişte condiţii inumane. În acest sens, aş vrea să menţionez că reprezentanţii administraţiei publice locale stabilesc preţuri exagerat de mari, după părerea mea, pentru arenda teritoriului pe care se află baza turistică”, a spus Adriana Grosu.

O altă problemă este atitudinea autorităţilor locale faţă de această zonă turistică. Drumurile din Vadul lui Vodă sunt foarte proaste şi au nevoie de o reconstrucţie capitală, iar mulţi vizitatori renunţă să vină să-şi petreacă timpul liber tocmai din acest considerent.

Potrivit Adrianei Grosu, o problemă esenţială este şi faptul că în majoritatea staţiunilor din Vadul lui Vodă care aparţin instituţiilor de stat, nu se pot odihni anume persoanele pentru care sunt destinate aceste baze. „Spre exemplu, în baza de odihnă „Poieniţa Verde”, care este destinată studenţilor USM, aceştia tot mai greu pot să obţină bilete de odihnă, ele fiind, în mare parte, oferite unor persoane străine acestei instituţii de stat”, a declarat Adriana Grosu.

În pofida acestor probleme, spune Adriana Grosu, orăşelul balnear Vadul lui Vodă este un loc extrem de frumos. „Curenţii de aer care se formează în această zonă turistică din preajma râului Nistru şi, în special, plopii din această regiune elimină de trei ori mai mult oxigen decât oricare altă specie de arbori. În mare parte, aş putea spune că la Vadul lui Vodă aerul se unge pe pâine şi se mănâncă”, a mai declarat Adriana Grosu.

Bazele studenţeşti de agrement de la Vadul lui Vodă, invadate de „intruşi”

Deşi Baza de odihnă „Poieniţa Verde”, care aparţine Universităţii de Stat din Moldova (USM), este oficial închisă pentru vizitatori şi pentru studenţii instituţiei, cu permisiunea administraţiei staţiunii, mai multe persoane, care numai studenţi nu sunt, vin să-şi petreacă aici sfârşitul de săptămână.

Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute, un grup de tineri, studenţi ai USM, a plecat în orăşelul Vadul lui Vodă pentru a se odihni. Întrucât multe dintre bazele de odihnă erau închise, tinerii au mers la staţiunea „Poieniţa Verde”, care aparţine USM. „Am văzut grupuri de persoane care se odihneau şi petreceau pe teritoriul staţiunii şi am crezut că este deschisă. Însă, în momentul în care i-am întrebat pe administratorii bazei, un bărbat şi o femeie, dacă sunt locuri libere, aceştia au răspuns, sarcastic, că „locuri sunt, însă baza este (sic!) închisă. Astfel, sunt nemulţumit de faptul că studenţii USM nu se pot odihni în staţiunea instituţiei pe care o reprezintă, ci, din contra, în această bază din plin se odihnesc nişte persoane străine acestei instituţii de învăţământ”, ne-a povestit studentul Sergiu Dosca.

Solicitaţi de FLUX, reprezentanţii bazei de odihnă „Poieniţa Verde” au fost de negăsit, însă ne-a răspuns unul dintre electricienii staţiunii, Anatol Pâslar, care a confirmat faptul că baza nu lucrează, însă cu „permisiunea contabilităţii şi administraţiei staţiunii” au venit, pe data de 9 mai, să se odihnească mai multe persoane. „Într-adevăr, pe data de 9 mai, au venit mai multe persoane să-şi petreacă timpul liber în staţiune, dar, noaptea târziu, aceştia au părăsit teritoriul bazei. De obicei, unele persoane vin să se odihnească la baza noastră, însă vin doar cu permisiunea persoanelor din administraţia bazei de odihnă”, a declarat Anatol Pâslar.

În acelaşi timp, administratorul bazei de odihnă „Floricica”, Adriana Grosu, a declarat că aceste lucruri se întâmplă din cauza că administraţia staţiunii „Poieniţa Verde” nu a reuşit să obţină, deocamdată, autorizaţia de funcţionare. „În aceste condiţii, pe de o parte, primesc vizitatori, iar pe de altă parte, stau cu lacătul la poartă, deoarece încă nu au autorizaţia de funcţionare”, a declarat Adriana Grosu.

Instituţiile de învăţământ ascund fondurile acumulate de la asociaţiile părinteşti

  Majoritatea instituţiilor de învăţământ din Moldova nu dispun de documente de evidenţă contabilă a mijloacelor băneşti acumulate din fondurile fundaţiilor şi asociaţiilor părinteşti, folosite pentru necesităţile instituţiei, informează AP FLUX.

În urma unor controale efectuate pe parcursul ultimilor doi ani, procurorii au constatat că, în timp ce în darea de seamă prezentată de fundaţiile şi asociaţiile părinteşti sunt indicate sume semnificative, ce au fost transferate instituţiilor de învăţământ, cele din urmă nu le includ în evidenţa contabilă.

De asemenea, s-a constatat că, pe lângă plăţile de cotizaţie de membru, de la părinţi sunt percepute diferite plăţi arbitrare, care nu sunt contabilizate. În mare parte, aceste plăţi sunt percepute de diriginţii claselor pentru diferite necesităţi ale clasei. Din contul acestor plăţi se efectuează lucrări de reparaţie a edificiilor şcolare, se cumpără literatura pentru biblioteci, manuale de alternativă şi se acoperă multe alte cheltuieli care, conform legislaţiei, trebuie să fie efectuate din mijloace prevăzute de lege. În plus, o bună parte din aceste fonduri este utilizată pentru suplimentarea salariilor cadrelor didactice.

Verificările au evidenţiat multiple cazuri de estorcare a banilor de la părinţi pentru organizarea lecţiilor suplimentare. Şcolile sunt afectate de încă un viciu. Astfel, elevii care frecventează lecţiile suplimentare contra plată obţin note mai înalte şi succese deosebite la obiectele respective, fapt ce încurajează părinţii la efectuarea plăţilor informale. „O atare practică vicioasă contribuie la promovarea educaţiei coruptibile în rândul elevilor, profesorilor şi părinţilor”, consideră procurorii.

Ei subliniază că, prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului, din 6 septembrie 2006, organizarea orelor de meditaţie şi frecventarea acestora este obligatorie pentru toţi elevii claselor primare. De asemenea, în ordin se prevede că administraţia instituţiilor, de comun acord cu direcţiile de învăţământ, tineret şi sport şi administraţia publică locală vor asigura, în cadrul orelor de meditaţie, alimentarea copiilor la prânz. Procurorii au constatat însă, că, în unele şcoli, de la părinţi se colectau bani pentru alimentaţia elevilor, deoarece organele administraţiei publice locale nu au dispus de finanţe pentru alimentaţia copiilor. Deoarece mulţi părinţi nu au avut posibilitate de a plăti lunar sumele solicitate, copiii lor au fost lipsiţi de prânz. „În consecinţă, plăţile informale şi atitudinea neadecvată a conducerii instituţiilor de învăţământ faţă de acest fenomen a determinat comiterea de către profesori şi factorii de decizie din sistemul de învăţământ a infracţiunilor şi condamnarea lor pentru crime cu interes material şi alte intenţii josnice (abuz de serviciu, trafic de influenţă, fabricarea şi utilizarea documentelor oficiale false, primirea de recompense ilicite şi luarea de mită)”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

În anii 2006-2007 au fost iniţiate 125 de cauze penale privind infracţiunile comise de funcţionarii instituţiilor de învăţământ, dintre care 49 cauze au fost expediate în instanţa de judecată pentru examinare în fond, fiind condamnate 37 persoane.

Procuratura Generală a sesizat Ministerul Educaţiei şi Tineretului asupra încălcărilor depistate, solicitând întreprinderea unor măsuri suplimentare de contracarare şi prevenire a fenomenului corupţiei în sistemul de învăţământ, inclusiv prin interzicerea primirii de către profesori şi factorii de decizie din instituţiile învăţământului de stat de la părinţi a oricăror plăţi neprevăzute de lege, mai informează AP FLUX.