You are currently browsing the tag archive for the 'Primăria Chişinău' tag.
Administraţia municipiului Chişinău s-a obişnuit, se pare, să facă abstracţie de problemele locuitorilor capitalei, dar şi de hotărârile aprobate de Consiliul Municipal Chişinău (CMC). De
şi, în mod normal, funcţionarii administraţiei municipale ar trebui să soluţioneze problemele chişinăuienilor, respectând legislaţia în vigoare, aceştia dau dovadă de incompetenţă şi de neprofesionalism.
Astfel, recent, consilierii fracţiunii Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) din cadrul CMC au acuzat municipalitatea că a facilitat amplasarea ilegală a peste 300 de gherete pe străzile municipiului Chişinău.
Consilierul creştin-democrat Alexandru Corduneanu susţine că numai pe parcursul ultimului an pe străzile principale ale oraşului au fost amplasate ilegal peste 300 de gherete, majoritatea dintre acestea comercializând articole de tutungerie. „Aceste încălcări au loc în pofida faptului că pe data de 6 iulie a anului 2006 CMC a aprobat o hotărâre prin care este interzisă amplasarea gheretelor noi pe străzile principale din sectoare şi în centrul istoric al capitalei”, susţine Corduneanu.
Consilierii creştin-democraţi sunt de părere că autorizaţiile pentru instalarea gheretelor au fost semnate de către Mihai Furtună şi pretorii din sectoarele respective. „Din investigaţiile noastre am aflat că aceste documente sunt emise proprietarilor contra unor sume de 750 de euro, iar cele pentru gheretele ce comercializează articole de tutungerie – 1500 de euro”, a declarat consilierul Alexandru Corduneanu.
Noua-veche administraţie a municipiului Chişinău trece cu vederea o serie de ilegalităţi ce au loc de mai mulţi ani în capitală
Strada Petru Zadnipru, din sectorul Ciocana al capitalei, este un exemplu elocvent al nerespectării hotărârii votate de către CMC, prin care este interzisă amplasarea gheretelor noi pe străzile principale din sectoare şi în centrul capitalei. Strada respectivă s-a transformat, în ultimii ani, într-o „caravană” de gherete, care, pe lângă faptul că strică aspectul oraşului, le mai creează şi incomodităţi locuitorilor.
Iurie Botnarenco, locuitor al unui bloc de pe strada Petru Zadnipru, s-a arătat indignat că autorităţile municipale, în special Pretura sectorului Ciocana, nu întreprind măsuri pentru a stopa instalarea gheretelor în stradă. „În apropierea blocului în care locuiesc era, cu vreo trei ani în urmă, doar un singur chioşc, după care, de-a lungul ultimilor doi ani, au apărut, ca ciupercile după ploaie, altele patru. De asemenea, pe partea cealaltă a străzii sunt mai multe gherete care, după ce timp de mai mulţi ani în aceastea erau comercializate produse alimentare, acum nu mai funcţionează, fiind lăsate în paragină. Totodată, unele chioşcuri, odată instalate aşa şi nu au mai funcţionat niciodată”, a declarat Iurie Botnarenco.
În acelaşi timp, unii locuitori, care au decis să-şi păstreze anonimatul, nu par a fi deranjaţi de gheretele din faţa blocurilor de locuit. Potrivit lor, deşi prin amplasarea lor se încălcă legea, dar şi se deteriorează aspectul străzilor, acestea mai sunt şi utile. „Suntem conştienţi că nu prea arată bine strada şi că se încalcă legea, însă pentru foarte mulţi dintre noi acestea sunt utile. În unele chioşcuri se comercializează articole de uz casnic, în altele produse alimentare. În aceste condiţii nu mai suntem nevoiţi să mergem la piaţă sau la supermarket”, a conchis unul dintre locuitorii unui bloc de pe strada Petru Zadnipru.
Deşi părerile locuitorilor sunt împărţite, administraţia capitalei ar trebui, în orice caz, să intervină şi să le ofere chişinăuienilor un mod corect de abordare şi soluţionare a problemelor.
Noua-veche administraţie a municipiului Chişinău (o numim aşa din cauză că majoritatea şefilor subdiviziunilor întreprinderilor municipale au încremenit în fotolii de vreo 10 ani) a reuşit să convingă locuitorii urbei că oricât de grea ar părea viaţa, există loc şi de mai rău.
Deşi, în mod normal, funcţionarii bine plătiţi ai administraţiei municipale ar trebui să acumuleze experienţă în procesul de soluţionare a problemelor localităţii, ei încep să sufere, se pare, de un fel de „mutaţii profesionale”, un soi de acutizare a incompetenţei. Acest fenomen se observă cel mai bine în domeniul social. Cu excepţia evoluţiei populismului, în acest sector nu evoluează nimic.
Când incompetenţii vorbesc…
Recent, viceprimarul capitalei, Nistor Grozavu, a anunţat despre desfăşurarea, în perioada 15 iulie – 30 septembrie, a unei campanii de sterilizare a câinilor vagabonzi. A fost, bineînţeles, un anunţ neaşteptat, dar foarte îmbucurător. Cu toată toleranţa pe care am putea-o manifesta faţă de animale, problema maidanezilor în capitală s-a agravat mult în ultimii ani şi necesită soluţii de urgenţă. Or, aceştia s-au înmulţit peste măsură, atacă oamenii, împrăştie resturile menajere din tomberoane, răspândesc infecţii etc. Potrivit unor date estimative, în total, în capitală hoinăresc circa 30 mii de maidanezi. Nistor Grozavu a precizat că Primăria municipiului Chişinău şi unele organizaţii neguvernamentale (de fapt, este vorba de trei), vor prinde câinii vagabonzi de pe teritoriul oraşului şi îi vor steriliza. Câinii sterilizaţi nu se înmulţesc şi sunt mai puţin agresivi. Viceprimarul ne-a asigurat că persoanele implicate în aceste acţiuni vor dispune de toate resursele necesare şi vor fi însoţite de medicii veterinari.
Iniţiativa sterilizării „rapide” a maidanezilor îi aparţine lui Tudor Maniv, şeful Regiei „Autosalubritate”. Este vorba despre un proiect-pilot, demarat în noiembrie 2006 în capitală, cu titlu de acţiune de binefacere. Proiectul prevede adăpostirea câinilor vagabonzi şi sterilizarea lor. Această misiune şi-a asumat-o Asociaţia pentru protecţia animalelor „Laica”. Tudor Maniv s-a grăbit să anunţe că, pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, pe teritoriul oraşului vor activa cinci echipe, care se vor concentra îndeosebi asupra teritoriilor adiacente grădiniţelor, şcolilor şi şantierelor de construcţii. „Animalele sterilizate vor fi ţinute câteva zile pentru cicatrizarea rănilor şi le vor fi prinse la gât cureluşe”, a precizat Tudor Maniv.
Sterilizarea unui maidanez durează circa 40 de zile
Toate aceste declaraţii optimiste însă, nu fac nicio para chioară, deoarece situaţia este mult mai gravă, iar Tudor Maniv nu a consultat înainte de asta opinia specialiştilor.
Responsabili din cadrul Serviciului Sanitar Veterinar de Stat ne-au declarat că, deşi intenţiile autorităţilor locale şi cele ale asociaţiei „Laica” sunt nobile, sunt imposibil de implementat. Specialiştii afirmă că principalul obstacol este lipsa azilurilor pentru câinii vagabonzi. De fapt, în municipiu există trei aziluri specializate, dar cu o capacitate infimă faţă de necesar (câte cinci câini săptămânal). Or, pentru a steriliza un câine este nevoie de mult mai mult spaţiu, dar şi de mult timp. Deşi funcţionarii de la primărie afirmă că „animalele sterilizate vor fi ţinute câteva zile pentru cicatrizarea rănilor”, aceste câteva se transformă în câteva zeci. Astfel, procedura regulamentară (sau – cum a cerut primarul general al capitalei – umană) de sterilizare prevede că animalul trebuie să fie ţinut închis (izolat) timp de 10 zile. În această perioadă, el se află sub supraveghere, pentru a se stabili dacă este bolnav de rabie. Abia după ce se constată că este sănătos, câinele este vaccinat. Perioada în care vaccinul îşi face efectul este de 21 de zile, timp în care, de asemenea, trebuie să stea închis. Abia după 31 de zile, maidanezul poate fi sterilizat. Dar şi procedura de sterilizare este anevoioasă şi presupune operaţie la abdomen. După operaţie, animalul trebuie să fie ţinut în cuşcă (separat) încă o săptămână, după care i se scot aţele. Eliberarea lor cu aţe poate duce la un adevărat dezastru. Ne-am putea trezi într-o zi cu animale sfâşiate pe străzi. Ţinând cont de toate aceste circumstanţe, este limpede că, deşi este bună, ideea sterilizării maidanezilor din capitală este irealizabilă.
Alte gogoşi servite de primărie
Modul de abordare a problemei câinilor vagabonzi din municipiul Chişinău este similar cu cel al problemei transportului urban de pasageri şi cel al grădiniţelor.
În primul caz, reprezentanţii primăriei au anunţat că, pentru sezonul estival, a fost elaborat un „plan de măsuri” pentru prevenirea cazurilor de insolaţie etc. În acelaşi timp, primăria a decis că pe rutele din capitală (în special, pe cele mai aglomerate) circulă prea multe troleibuze. Astfel, 30 de unităţi au fost scoase din circuit. Ca urmare, troleibuzele de pe ruta nr. 22 (această rută este, cronic, cea mai aglomerată din capitală) sunt supraaglomerate, oamenii scăldându-se în sudoare. La o temperatură a aerului de 30 de grade, deplasarea într-un astfel de troleibuz devine o adevărată încercare. În acest fel, primăria întreprinde un „plan de măsuri”, pe de o parte, dar ne supune unor încercări inumane, pe de altă parte.
O altă metodă originală de soluţionare a problemelor sociale vizează situaţia din grădiniţe. Autorităţile locale au decis să majoreze taxa pentru întreţinerea copiilor în grădiniţe. Asta imediat după ce Biroul Naţional de Statistică a anunţat despre înregistrarea în luna iunie a deflaţiei. Mai mult, administraţia locală a „permis” părinţilor să contribuie la întreţinerea copiilor în grădiniţe, în funcţie de necesităţi. Cine va stabili aceste necesităţi şi cine va monitoriza fondurile acumulate de la părinţi? Mai ales că şi până acum, în fiecare instituţie de acest fel, erau acumulate ilegal fonduri de la părinţi (a se vedea raportul Procuraturii Generale). Nu mai vorbim de faptul că, în perioada estivală, multe grădiniţe au fost închise, în pofida declaraţiilor preşedintelui Vladimir Voronin, potrivit căruia nicio grădiniţă nu va fi închisă, indiferent de numărul copiilor care o frecventează.
Primăria capitalei intenţionează să organizeze o serie de proiecte culturale inedite, cu participarea compozitorului Eugen Doga. În cadrul unei întrevederi dintre primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă şi a compozitorului Eugen Doga a fost discutată posibilitatea organizării unor activităţi culturale cu participarea maestrului Eugen Doga.
Astfel, s-a convenit că municipalitatea va sprijini organizarea, în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie ale anului curent, a trei concerte cu participarea marelui compozitor.
Compozitorul Eugen Doga a sugerat ideea stabilirii unei tradiţii de organizare a concertelor în aer liber, unde ar putea fi interpretate compoziţii mai mult sau mai puţin cunoscute publicului larg.
Eugen Doga a spus că îi este dor de publicul autohton, pe care ar vrea să-l cunoască mult mai bine. “Muzica mă poartă în “triunghiul” Chişinău-Moscova-Bucureşti. Chişinăul este locul unde am crescut şi m-am maturizat ca artist, în Moscova am fost apreciat la justa valoare, iar Bucureştiul rămâne a fi capitala spaţiului cultural românesc”, a declarat Eugen Doga.
De asemenea, Eugen Doga a propus înregistrarea imnului Chişinăului în mai multe versiuni. La rândul său, primarul Dorin Chirtoacă a menţionat necesitatea lansării unui CD cu piesele marelui muzician, care ar fi distribuit delegaţiilor oficiale care vizitează Primăria Chişinăului.
Menţionăm că Eugen Doga a susţinut pe data de 31 mai 2008 un concert de excepţie la Ateneul Român din Bucureşti.
