Experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” consideră că învăţământul preuniversitar autohton este rigid şi ineficient. Un studiu, prezentat săptămâna trecută, trece în revistă o serie de probleme grave cu care se confruntă, în prezent, sistemul de învăţământ preuniversitar moldovenesc.

Potrivit studiului „Finanţarea educaţiei preuniversitare”, cheltuielile publice pentru educaţie nu sunt distribuite în mod eficient, sistemul educaţional preuniversitar este rigid şi păstrează infrastructura de şcoli existentă în timpul URSS.

„Salariile profesorilor sunt cele mai mici”

Salariile profesorilor rămân a fi cele mai mici, cele mai impredictibile şi cele mai inexacte”, se arată în raport. Potrivit experţilor IDIS, studiul analizează sistemul educaţiei preuniversitare din perspectiva mecanismelor sale de finanţare, tratând deficienţele. Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a declarat că actualul mecanism de distribuire a finanţelor pentru instituţiile preuniversitare nu e corelat la rezultatele obţinute. „Acest lucru perimează standardele de calitate educaţionale şi descurajează completarea personalului profesoral”, a declarat Igor Munteanu.

„Distribuirea actuală a finanţelor este neuniformă”

Potrivit studiului, mecanismul de finanţare a educaţiei preuniversitare erodează standardele de calitate. „Deşi cheltuielile pentru educaţie au crescut (16 la sută din bugetul educaţiei publice), salariile profesorilor au rămas destul de mici, reprezentând doar 60-70 la sută din salariul mediu pe economie”, se mai arată în studiu.

Experţii IDIS semnalează „bomba demografică” care va marca următorii zece ani, manifestată prin reducerea dramatică a numărului de elevi. „Deocamdată, nu există o legătură între numărul de profesori şi numărul de elevi. Soluţia conturată de studiu constă în echilibrarea raportului învăţători-elevi şi ajustarea programei şcolare”, susţin experţii.

Autorii studiului propun un nou model de descentralizare a cheltuielilor pe educaţie, care ar raţionaliza costurile operaţionale şi ar permite creşterea salariilor profesorilor. Esenţa noului model constă în consolidarea autonomiei şcolare şi delegarea mai multor competenţe financiare la nivelul direcţiilor raionale de învăţământ. Reformarea sistemului ar însemna transformarea cheltuielilor publice în bunuri publice.

Studiul „Finanţarea educaţiei preuniversitare” a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ de 32 instituţii preuniversitare şi 12 direcţii raionale de învăţământ. Lucrarea a apărut în cadrul unei cercetări internaţionale sprijinite de Brookings Institution (Washington, SUA).

Profesorii cer guvernanţilor majorarea salariilor

Sute de lucrători din domeniul educaţiei şi ştiinţei din diferite raioane ale Moldovei, inclusiv din Chişinău, au organizat, ieri, o acţiune de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în cadrul căreia au cerut Guvernului şi autorităţilor centrale majorarea salariilor lucrătorilor din acest domeniu, precum şi urgentarea adoptării codului de legi în domeniul învăţământului. Mitingul a avut loc chiar în prima zi de studii, 1 septembrie, zi în care profesorii şi pedagogii speră că autorităţile centrale ar trebui să aibă o atitudine mai puţin indiferentă faţă de lucrătorii din acest domeniu. Profesorii aveau în mâini mai multe pancarte cu inscripţia „Vrem un trai decent!” şi „Cerem majorarea salariilor!”.

Lucrătorii din acest domeniu şi-au arătat nemulţumirea prin faptul că, în prezent, pedagogii nu pot avea un trai decent. Salariile între 400 şi 700 de lei, pentru persoane cu studii superioare, în opinia profesorilor, nu reprezintă altceva decât indiferenţa şi neruşinarea autorităţilor în adresa profesorilor. „Pe noi ne macină foamea, grijile şi sănătatea. Nu avem cu ce să ne întreţinem copiii, iar unii reprezentanţi ai Ministerului Învăţământului care poate ar vrea să ne susţină nu fac acest lucru din cauza funcţiei pe care o deţin şi din cauza că ar putea fi demişi”, a declarat o profesoară.

Potrivit preşedintelui Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova, Leonid Manea, în prezent, se duc negocieri cu reprezentanţii Guvernului privind majorarea salariilor lucrătorilor din domeniul Educaţiei şi Ştiinţei, în special ale profesorilor. „Negocierile au loc destul de constructiv. Cerinţele pedagogilor sunt destul de corecte şi concise. Trebuie, în primul rând, să găsim o soluţie pentru a găsi resurse financiare pentru salarizarea acestor lucrători. Recent, ne-am întâlnit chiar cu prim-ministrul Zinaida Greceanâi, cu care am discutat toate variantele posibile de majorare a salariilor. Practic, această pichetare este o reacţie la multiplele cerinţe ale sindicaliştilor din teritoriu, din şcolile şi instituţiile de învăţământ din raioane. Sperăm că, în cel mai apropiat timp, guvernanţii ne vor înţelege şi vom găsi un limbaj comun pentru a soluţiona această problemă. Sper că reprezentanţii Guvernului vor găsi posibilitatea să răspundă la năzuinţele pedagogilor, oamenilor din cultură, medicilor”, a declarat Leonid Manea.

Amintim că acţiunile de protest vor continua până vineri, timp în care, lucrătorii din domeniul învăţământului speră că Guvernul va lua o decizie privind urgentarea adoptării codului de legi în domeniul învăţământului şi adoptarea legii privind minimul de existenţă.

Un lector superior riscă până la 10 ani de închisoare pentru luare de mită

Un lector superior din cadrul Academiei Transporturi, Informatică şi Telecomunicaţii (ATIT) a fost reţinut în flagrant delict, în momentul în care lua mită de la un student al anului I.

Potrivit unui comunicat al Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), angajaţii Direcţiei poliţiei transporturi din cadrul MAI l-au reţinut, în flagrant delict, pe lectorul superior al catedrei Economie şi Management din cadrul ATIT, Marcel Bratu, în vârstă de 32 de ani. Acesta a fost reţinut în momentul în care primea de la un student al anului I, 450 de lei.

Conform reprezentanţilor MAI, în schimbul acestor bani profesorul trebuia să-l admită pe student la examenul anual la obiectul de specialitate şi să-i acorde o notă pozitivă.

Pe numele lui Marcel Bratu a fost iniţiată o cauză penală în baza articolului 324, alineat 2, din Codul Penal (Corupere pasivă). Persoanele culpabile de săvârşirea unei asemenea infracţiuni sunt pasibile de privarea de libertate pe un termen de la 5 până la 10 ani sau cu amendă în mărime de la 60 mii de lei până la 100 mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 până la 5 ani.

De la începutul anului curent, poliția a înregistrat 57 cazuri de corupere.